You were the one, the last ... My everything
Și totuși ... "Veșnicia" mea a ținut doar nouă ani ... Au mai trecut trei ani de atunci. Sunt încă multe lucruri nespuse ... Lucruri care dor ... Lacrimi care nu au fost plânse ...
Am crezut atunci cu tărie că va dura pentru tot restul vieții mele ... Am jurat că așa va fi cu toată seninătatea sufletului de copil ascuns în trup de femeie. Dar ... Dumnezeu avea altceva în plan și lucrurile s-au întâmplat altfel decât mi-am închipuit.
Nu regret nimic ... Trecutul trebuie să rămână în trecut. Există un motiv temeinic pentru care acesta nu mai face parte din prezentul meu.
Doare încă? Probabil ... Dor visele neîmplinite ... Dor renunțările de dragul unei iluzii ... A fericirii obținute cu sacrificii.
Prezentul mi-a dovedit că dacă implică un sacrificiu ... Clar nu despre fericire este vorba. Despre obișnuință... Teama de schimbare ... Lehamitea de a o lua de la capăt poate.
A fost frumos ... Și trist uneori ... A fost.
Adio, vis frumos. Te las să te îndepărtezi ușor. Faci parte din tot ceea ce reprezint eu azi. Întâmplările de atunci au șlefuit omul de acum ... Nu știu dacă acesta este neapărat mai bun sau mai frumos ... Știu doar că sunt suma tuturor experiențelor mele de viață ...
Comentarii
Trimiteți un comentariu